Tragerea este procesul utilizat pentru a consolida, combina sau fixa un obiect sau mai multe obiecte împreună folosind o bandă plană flexibilă realizată din oțel sau diverse materiale plastice. Acest proces este cunoscut și sub denumirea de legare sau bandare și este o practică frecvent utilizată în industria ambalării.
Capetele sunt unite după ce banda este tensionată, utilizând diferite metode în funcție de materialul tragerii. Oțelul poate fi unit cu un sistem de etanșare și îmbinare sau cu un sistem de etanșare și presare, iar materialul plastic este adesea unit prin topirea capetelor împreună.
Tipuri de Tragere
• Oțelul este materialul original pentru legarea cu bandă, datorită disponibilității în diferite clase și rezistenței sale mari la tracțiune. Oțelul este utilizat pentru aplicații grele și prezintă o întindere minimă. Oțelului i se poate aplica un finisaj superficial, cum ar fi ceara, care este folosită pentru a distribui mai bine tensiunea în jurul benzii de legare. Aplicații tipice includ bobine de oțel, cărămizi, plăci de pavaj și sârmă pentru baloturi. Este disponibil în diverse lățimi și grosimi.
• Polipropilena este economică și este utilizată în principal pentru aplicații ușoare și medii. Banda de legare este disponibilă în diverse lățimi și grosimi și este adesea imprimată. Polipropilena nu poate suporta stresul constant precum poate banda de oțel și este predispusă la degradare UV.
• Poliesterul este considerat o alternativă viabilă la banda de oțel pentru unele industrii, deoarece este capabil să păstreze tensiunea și are proprietăți excelente de recuperare.
• Nylonul era odată o alegere populară, deoarece are cea mai mare rezistență dintre toate straturile plastice, însă acum este folosit foarte rar, exceptând aplicațiile din camerele frigorifice.
• Straturile cordurate și țesute sunt reutilizabile și folosesc o articulație cu cataramă, ceea ce le permite să aibă o rezistență foarte mare. Sunt, de asemenea, mult mai moi și mai ușoare decât alte materiale pentru strângere.
EN